Primaria Localizare Istoric Potentialul comunei Turismul Informatii de interes public Servidiul Voluntar pentru Situatii de Urgenta
  POTENTIALUL COMUNEI  


  Populatia  
  Agricultura   
  Silvicultura  
  Dotari & Facilitati   
  Cultura   
Religia 
  Traditii  
 

              Imagine satelitara


            Vremea la Banita

AGRICULTURA

> Suprafete agricole
> Structura suprafetelor agricole
> Structura culturilor agricole
> Pasuni si fanete
> Animale domestice

Industria, constructiile sau alte ramuri sunt slab reprezentate.
La nivelul comunei sunt doua unitati economice, una cu pana la 10 lucratori avand ca obiect de activitate prelucrarea lemnului de constructie, iar cealalta are intre 10-50 lucratori, obietul principal de activitate fiind constructiile.

Agricultura reprezinta indeletnicirea de baza a populatiei locale,care isi intregeste veniturile prin vanzarea animalelor si a produselor obtinute de la acestea, in special pe pietele oraselor din Valea Jiului.

Numarul total de gospodarii este de 504 din care peste 90 % sunt gospodarii agricole.

GRUPAREA GOSPODARIILOR IN FUNCTIE DE SUPRAFATA AGRICOLA DETINUTA

Din totalul gospodariilor de 504, marea majoritafie sunt gospodarii mici avand in proprietate 1-5 ha, ponderea lor fiind de 75%. Peste 5 pana la 10 ha reprezinta 18%, iar gospodariile cu suprafete de peste 10 ha reprezinta doar 1% din numarul total. Cei fara teren agricol reprezinta 6%.

Cu toate ca dispune de un cadru natural mirific si conditii deosebite pentru agroturism, nici una din gospodariile comunei nu este atestata pentru practicarea acestui gen de turism.

Top

Ca zona agricola, comuna Banita este incadrata in zona a V-a,avand o suprafata totala de 7816 ha,
structurata astfel:

7816ha
              
32000
3986ha
 
3679ha
2502ha
   
     
     
 
1372ha
   
       
151ha
112ha
         
Suprafata
totala
Suprafata
agricola
Arabil Pasuni Fanete Nr.pomi Paduri Neproductive

Incadrarea terenurilor pe zone de fertilitate poate fi facuta in clasa Spodosoluri si Umbrisoluri cu orizont B (Bs) spodic,respectiv Aumbric(Au),care au o fertilitate naturala foarte slaba fiind folosite ca pasuni si fanete cu productii slabe calitativ si cantitativ. Fertilitatea lor poate fi marita prin aplicarea ingrasamintelor organice (mai ales prin tarlire) si minerale (cu N,P,K) si a amendamentelor calcaroase.

Toate acestea, precum si clima specifica zonei, explica suprafata redusa de arabil, cultivate in special cu cartofi, legume si porumb pentru nevoile proprii.

Top

STRUCTURA CULTURILOR AGRICOLE

Cultura Suprafata Prod.medie/ha boabe tone
Porumb 41 2
Cartof 55 8
Legume 16 -

Pomii fructiferi se regasesc in numar destul de mare, dintre acestia predomina prunul si marul a caror fructe sunt folosite la fabricarea bauturilor alcoolice.

Top

PASUNI SI FANETE

La nivelul comunei Banita pasunile si fanetele constituie o baza solida pentru dezvoltarea cresterii animalelor, cu precadere a bovinelor si ovinelor, confirmand caracterul agro-zootehnic al economiei locale. Din suprafata agricola totala a comunei, pasunile si fanetele reprezinta peste 96%, iar din totalul suprafetei de pajisti permanente la nivel de judet ponderea este de peste 1 %.

Un neajuns al pajistilor permanente din comuna consta in faptul, ca o mare suprafata este dominata de formatii de Nadus stricta (pajisti de teposica). Sunt intalnite si alte graminee: Aqrostis tenuis, Festuca rubra, Anthox antum odoratum, precum si leguminoase ca: Trifolium repens, Genista saqittalis, cu un grad redus de acoperire. Dintre plantele toxice, cea mai frecvent intalnita este Veratrum album care, prin fierbere in apa, este folosita de catre localnici pentru tratarea scabiei la oi.

Top

ANIMALELE DOMESTICE

Numarul de animale detinute in fiecare gospodarie, este corelat cu suprafata de teren aflata in proprietate si cu forta de munca existenta. Vezi tabelul 4.

B0VINELE

Rasele care predomina in aceasta zona sunt: Pinzgau de Transilvania, Bruna, si metisti intre care si Baltata Romaneasca.

Nr.de
animale
Nr. gospodariilor
posesoare
Rasa
Bovine total 
710
236 
Pinzgau, Bruna, metisi 
Din care:
vaci cu lapte

542

 
juninci
4
   
tineret femel
111
   
tineret bovin montat
153
   
Cabaline
230
(212 peste
3 ani)
154
Hutul  
Porcine
312
230
Bazna 
Ovine total
2010
160
Turcana  
Din care:
fatatoare  
1840
Turcana  
tineret
270
   
Caprine 
14
2
Carpatina  
Magari
3
 
Pasari
5950
(3550
oatoare)
260
Rhode-Island,Susex 
Familii de albine
54
3
 

Acestea sunt rasele care se preteaza cel mai bine pentru zona de munte, dar pentru ca nu a existat o retea de reproductie bine pusa la punct si pentru ca nu s-a facut o selectie riguroasa pe criterii stiintifice, exemplarele au degenerat astfel incat, in prezent productiile de lapte sunt de cca. 2000-2400 l/cap/lactatie,iar masa corporala este de 400-450 kg.

Tineretul bovin supus ingrasarii extensive atinge greutatea optima de sacrificare la 24 luni.

Hranirea animalelor se face vara cu masa verde prin pasunat, iar pe timp de iarna cu fibroane (fan si coceni de porumb), concentratele fiind folosite in cantitati infime si doar de unii dintre gospodari.

CABALINELE

Rasa predominanta este Hutuli, specifica zonei de munte, este folosita de localnici pentru efectuarea lucrarilor agricole, pentru tractiune si samarizare.

PORCINE

Sunt crescute pentru acoperirea necesarului de came pentru consum propriu.Rasa de baza este Bazna, preferata de localnici,pentru modul de adaptare in zona.

0VINELE

Este specia intalnita cel mai frecvent in zona, fiind exploatata pentru carne, lapte si lana. Turcana reprezinta peste 99 % din structura de rasa a zonei, deoarece este cea mai rezistenta si valorifica cel mai bine potentialul pajistilor naturale. Suprafata pajistilor permite dublarea numarului de animale, insa, acest lucru nu esteposibil datorita lipsei fortei de munca si a consumului de energie umana foarte ridicat.

top
Trenurile agricole sunt
extrem de limitate



Agricultura de subzistenta

Agricultura de subzistenta

Cheile Crivadiei

Gara Banita
Primaria Localizare Istoric Potential Turismul Informatii publice Transparenta decizionala Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Opinia cetatenilor