Primaria Localizare Istoric Potentialul comunei Turismul Informatii de interes public Servidiul Voluntar pentru Situatii de Urgenta
  POTENTIALUL COMUNEI  


  Populatia  
  Agricultura   
  Silvicultura  
  Dotari & Facilitati   
  Cultura& Invatamantul   
Religia 
  Traditii  
 

              Imagine satelitara


            Vremea la Banita

TRADITII

> Obiceiuri si traditii
> Semnul Miresei
> Vanatorii de strigoi
> Targuri
> Evenimente
> Foto

OBICEIURI si TRADITII

Merita menitionate obiceiurile privind masuratul laptelui la oi, care se face la sfarsitul lunii mai, cand se organizeaza « varatul » la stanile din munte.
In acest sens, crescatorii de oi se grupeaza in functie de vecinatati si afinitati pentru a se stabili cat lapte se va obtine intr-o vara, de la fiecare oaie mulsa. Fiecare gospodar in functie de cantitatea de lapte care ii revine, va asigura paza si mulsul oilor, prin rotatie pana la sfarsitul lunii august- inceputul lunii septembrie, cand oile revin in sat.
Descrierea obiceiului, text de Nicolate Utica.

Stanile din munte sunt constructii din piatra si din lemn sau numai din lem. Ele sunt amplasate de regula langa o sursa de apa pentru a facilita igiena vaselor de lucrarea laptelui si pentru pregatitul hranei.
Dintre stanile existente, merita sa fie mentionata cea din Varful Poienii care este organizata ca un sat de vacanta, fiind format din mai multe cabane din lemn amplasate intr-un cadru feeric, in centrul carora se afla stana propriu zisa, o constructie solida din lemn pe fundatie de piatra, cu apa dirijata pina in interior.
Acest loc poate constitui oricand un loc de agremen si de relaxare pentru turisti.
Dintre traditiile religioase putem spune ca ele sunt cele specifice cultului ortodox : Colindul de Craciun, Plugusorul de Anul Nou, Stropitul de Paste.

top

TARGURI

Deoarece pana in anul 1996, Banita era considerata o suburbie a municipiului Petrosani, nu au fost organizate targuri de animale si expozitii, gospodarii fiind nevoiti sa-si vanda animalele in targurile din municipiui Petrosani si din camuna Pui, aflate Ia o distanta apreciabila de comuna.
Pentru a inlatura acest neajuns, conducerea Primariei comunei Banita a organizat doua targuri pe an la nivel local in data de 23 aprilie si 14 septembrie, care coincid cu sarbatori crestinesti. Sunt sperante ca in urmatorii ani, aceste targuri sa ia amploare si poate, se va organiza si o expozitie de animale, avand ca precedent Expoziitia la Baia de Cris pentru revigorarea rasei de taurine Pinzgau de Transilvania.

EVENIMENTE

- Joc la Banita: de Sfintu Ion
- Nedeia la Jitoni: 23.04 de Sfantu Gheorghe
- Nedeia la Merisor: 29.06 de Sfintii Petru si Pavel
- Nedeia la Pestera Bolii: a 2-a zi de Pasti
- Nedeia la Merisor: a 3-a zi de Pastil
- Nedeia la Botani: prima duminica dupa Pasti
- Masuratul oilor: sfarsitul lunii mai
- Nedeia la Banita: 20.07 de Sfintu Ilie
- Nedeia la Crivadia: iulie, Duminica Mare

- Ziua eroilor

top

Nedeia momarlaneasca

Legenda spune ca, in fiecare an, respectand calendarul crestin-ortodox, nedeia debuta cu o masa de dragoste, crestineasca, in prima zi de Paste. Momarianii, bastinasi acestor locuri, se prezentau in biserica, la sfanta slujba. Cu mic, cu mare. Nu lipsea nici unul. Cu exceptia cazurilor fortuite de boala. Era o mare rusine sa lipsesti. Cei ce locuiau la distanfe mari veneau calarind. Femeile si fetele erau imbracate cu: catrinte (catrintze), poale, ciupeage, laibare. Pe cap purtau basmale, barbatii si baietii erau echipati cu: cioareci, ,,camesi", laibare si, numai barbatii, purtau chimir. Incaltamintea formata din cizme sau pantofi, definea pozitia sociala. Harnicele maini ale femeii confectionau imbracamintea intregii familii. La intalnire cat si la despartire oamenii se salutau cu: "Pace buna!" si se sarutau intre ei. Toti aveau grija sa se prezinte cat mai ,,tititi" (tititzi). La aceste sarbatori erau invitate si "barabe" (oameni dinafara comunitatii). Era un moment de smerenie. Prima bunul simt si respectul, care asociate cu modestia, puneau la punct orice eventuala grandomanie. Dupa slujba bisericeasca popa era invitat sa sfinteasca ,,masa" compusa din: oua rosii, tuica, placinta si felurite prajituri, aduse de acasa in "straite". Oamenii se bucurau de darul lui Dumnezeu. Urma apoi o lunga zi petrecuta impreuna. Schimbau pareri in legatura cu problemele curente. Si cate o ,,glaja" intre ei barbatii. Celor mai varstnici li se cereau sfaturi. Tinerii momarlani porneau jocul. Perechi, perechi. Fete si neveste erau invitate la vestitele invartite "zise" pe fluiera si caval de cei mai priceputi ai locului. Uneori ,,se trageau in "chip" (se fotografiau). Fiecare incerca sa dea ce avea mai bun in el. Cei ramasi la "priveala" comentau cu privire la viitoare casatorii. Comparatiile includeau zestrea unei fete, in numar de clai de fan, vrednicia acesteia. Erau discutati deopotriva si flacaii. Comentariile reperau si povesti despre "daravere". Animatia era intretinuta si de strigaturi, unele moralizatoare: Momarlanul si baraba/Se-mprumuta si fac treaba". Azi o parte din aceste obiceiuri si traditii se mai pastreaza. Altele au disparut. In Maleia, un fost catun petrosenean, situat pe drumul ce duce spre Voineasa in a III-a zi a Pastilor, pe langa traditionalele oua rosii si tuica, satenii pregatesc primele doua feluri de mancare: ,,curechi" (varza) si ,,pasat" (porumb fiert in amestec cu branza). Ioan Jitea, veteran de razboi, isi aminteste: "Pe vremuri, nedeia era vestita si respectata. Apai de astazi, ai nostri momariani, tineri n-au dragoste... Vin la nedei, in masini, sa se dea mari. Se imbata! Trufia nu-i buna!" Perspicacitatea taranului simplu si modest m-a pus in dificultate. Mi s-a parut coborat de pe Columna. Vorbindu-si vorba dulce si purtandu-si portul mi-a tinut companie, vreme de cateva ceasuri. La final l-am intrebat despre cauze. Scump la grai, mi-a raspuns: Toate-n lume au intrare/ Numai adevarul n-are/ De-ar umbla cat ar umbla/ II intrece, minciuna/ C-asa am ajuns sa fie/ In a noastra Romanie,/ Lauda multa, saracie./.../ Hai mici fura cu straicuta/ Mijlocasii cu caruta/ Hai mari fura cu masina/ Si tat pe-ai mici cade vina."
Primaria Localizare Istoric Potential Turismul Informatii publice Transparenta decizionala Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Opinia cetatenilor